De la Manastirea Horaita spre nord-vest, mai in adancul
padurii, se mai pastreaza si bisericuta de zid cu hramul \"Buna Vestire\" (sarbatorit la 25 martie) a Schitului Horaicioara, ctitorita tot de arhimandritul Iermoghen Buhus la jumatatea secolului al XIX-lea, pe locul unei alte biserici mai vechi ce se risipise in decursul vremii.
Printre ctitorii acestui asezamant nu aflam nici nume voievodale si nici pe cele ale unor mari dregatori ai tarii. Traditia pomeneste numele Maicii Olimpiada, calugarita in fostul Schit Topolita din apropierea Varatecului si venita apoi de la Schitul de maici de la Durau, care, intre anii 1781-1785, intemeiaza o mica isihie in poiana Varatec, cumparata de la padurarul Ion Balanoiu. De altfel, Maica Olimpiada (Balasa Herescu inainte de calugarie) va juca un rol important in asezarea si dezvoltarea obstii monahale de la Varatec, sacrificand intreaga avere, staretind de trei ori si stingandu-se aici in 1842, la venerabila varsta de 85 de ani.
Din Humulestii lui Creanga, in dreapta drumului care duce la Manastirea Neamt (DN 15 B), aflam Biserica de lemn \"Sf. Ioan\" din Vanatori, al carei Pomelnic ctitoricesc ne ajuta s-o datam la inceputul secolului al XIX-lea.
Nu departe de Cetatea Neamt, in vechiul centru al orasului, Casa Veronica Micle constituie o pretioasa relicva a veacului trecut, ce impleteste imaginile vechii asezari cu amintirea mereu vie a aceleia care, prin dragoste si suferinta, si-a inscris pentru totdeauna numele alaturi de cel al lui Mihai Eminescu.
Construita in prima jumatate a secolului al XIX-lea din lemn si caramida, in cel mai autentic stil romanesc, cu tinda si trei incaperi la strada, casa a fost lasata in posesia Veronicai Micle ca zestre si mostenire de la parintii sai. In anul 1886 casa este donata Manastirii Varatic, fiind folosita de maicile care primeau ingrijire la Spitalul din Targu Neamt.
In satul Tarpesti (com. Petricani) isi are locul Nicolae Popa (n. 1919), cantaret bisericesc, colectionar pasionat si consecvent de arta populara autentica dar si de obiecte folclorice. Creator popular de masti, el este unul din numele de referinta in arta naiva, devenit cunoscut nu numai pe plan national dar si european.
Scoala si-a inceput cursurile la 1 iunie 1853, \"in limba patriei\", sub denumirea Scoala nr. 1 de baieti. Printre elevii sai s-au numarat marele povestitor Ion Creanga, filozoful Vasile Conta, Al. Lambrior si Nicolae Munteanu, devenit ulterior - sub numele de Nicodim Munteanu - patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, iar dascalii Isaia Teodorescu (Popa Duhu), Grigore Conta si Gheorghe Cosmovici s-au afirmat ca adevarati precursori ai pedagogiei moderne romanesti.
In prezent, aici s-a organizat Muzeul orasenesc, ce reconstituie evolutia mestesugurilor traditionale din aceastã zona si din intregul judet.
Biserica de lemn Sagna (comuna Sagna) e construita din barne pe temelie de piatra, in stil specific moldovenesc. Planul in forma de cruce si intreaga constructie in general, nu aduc nimic nou in comparatie cu celelalte monumente asemanatoare. Traditia ii plaseaza inceputurile in secolul al XVI-lea, dar caracteristicile constructive ale edificiului actual nu permit o datare anterioara secolului al XVIII-lea.
Face parte din categoria marilor ctitorii voievodale, fiind rodul evlaviei si stradaniilor Doamnei Ruxandra, vaduva lui Alexandru Lapusneanu, care a ridicat acest lacas de inchinaciune in anul 1569, pe locul altuia mai vechi. Lucrarile de constructie s-au desfasurat in prima parte a scurtei domnii a lui Bogdan Lapusneanu (1568-1572) si nimeni n-a banuit vreodata ce odisee avea de strabatut aceasta biserica in framantata infruntare a veacurilor.
In centrul orasului, pe strada Cuza Voda, unde s-au pastrat mai multe cladiri vechi si impunatoare, atrage atentia Casa Nevruzzi, unde a fost amenajat Muzeul de Istorie al orasului.
Construita probabil de catre Petru I Musat (1375-1391) spre sfarsitul domniei sale, cetatea de la Roman trebuia ss consolideze stapanirea asupra \"Tarii de Jos\" si sa extinda autoritatea statului feudal independent Moldova \"de la munte pana la mare\", asigurand - totodata - securitatea comertului pe vaile Siretului si Moldovei
