Biserica din Valeni
Se crede ca o prima bisericuta de lemn pe malul drept al Bistritei, la Valeni, s-ar datora lui Petru Rares. Aceasta este refacuta si inzestrata de Alexandru Lapusneanu care, la 21 decembrie 1560
Se crede ca o prima bisericuta de lemn pe malul drept al Bistritei, la Valeni, s-ar datora lui Petru Rares. Aceasta este refacuta si inzestrata de Alexandru Lapusneanu care, la 21 decembrie 1560
Biserica Domneasca "Sf. Ioan Botezatorul" a fost zidita in anii 1497-1498, dupa cum rezulta din pisania din stanga usii de la intrare.
Constructia masoara 25,90 m in lungime, 8,10 m in latime in dreptul pronaosului, avand o inaltime de 11,30 m (pana la streasina), fiind cel mai valoros edificiu al Ansamblului arhitectural din epoca lui Stefan cel Mare.
Biserica din Valeni (comuna Botesti) a fost ridicata in anul 1519 de catre postelnicul Cozma Sarpe, in stilul monumentelor religioase din vremea lui Stefan cel Mare.
Planul este asemanator cu cel al bisericii "Sf. Ioan" din Piatra-Neamt, in forma de nava, fara sanuri laterale dar cu pridvor la sud-vest. Acoperisul simplu, fara turle si fara clopotnita este rotunjit deasupra absidei altarului. Usa de la intrare pastreaza portalul gotic, ogival, cu toruri si cavete imbinate in unghi frant, iar sistemul de boltire este specific moldovenesc. Peretele dintre naos si pronaos a fost redus la forma unui arc masiv, de care s-a fixat partea superioara a vechii tample, remarcabila prin stilul renascentist in care a fost realizata, dar care a fost inlocuita, aflandu-se intr-o proasta stare de conservare.
Biserica "Duminica Tuturor Sfintilor" din Miron Costin (comuna Trifesti) este situata la 8 km vest de Roman (DJ 157), pe valea paraului Romanesti (Ghirva) si construita din piatra si caramida pe locul unei biserici mai vechi, in anul 1520. Are forma de nava cu sanurile laterale scobite in grosimea zidurilor, iar in absida altarului s-au deschis doua ferestre, caracteristica frecventa in cazul monumentelor din secolul al XVII-lea.
Biserica este in forma de cruce, cladita din piatra, cu randuri de caramida, avand turn dreptunghiular. Aspectul exterior al bisericii nu aminteste cu nimic forma arhitectonica a bisericilor din acea vreme, din Tara Moldovei. Interiorul nu pastreaza despartirea pronaosului de naos, prin pereti de zid, ci numai forma obisnuita, trasa in lungime tripla, din fata altarului, lipsind sistemul de boltire cu arcade sprijinite pe capiteluri.
In evul mediu, activitatea economica a Romanului a fost strans legata si de existenta unei numeroase comunitati armene, ce si-a adus o importanta contributie la stimularea comertului si a productiei mestesugaresti sau la facilitarea operatiunilor financiare. In acest sens, Nicolae Iorga conchidea ca, in anul 1609, la Roman vietuiau mai mult de 500 de familii armene, cifra deloc neglijabila daca avem in vedere dimensiunile targului si numarul locuitorilor sai la acel inceput de veac XVII.
Si cum era firesc, comunitatea armeana din Roman s-a straduit sa-si asigure un lacas propriu de cult, preocupare ce s-ar fi manifestat inca din secolul al XVI-lea, daca acordam credit traditiei prin intermediul careia ne-a parvenit informatia cumpararii de la sasi a unei bisericute de lemn in anul 1355.
Biserica este in forma de nava cu absidele laterale inglobate in zidarie si marcate la exterior prin rezalite dreptunghiulare. Soclul din piatra este limitat de un brau din caramida în dinti de fierastrau, care, pe latura de nord, a fost distrus si acoperit cu tencuiala. De pe aceeasi latura au disparut si cele doua siruri de ocnite amplasate sub cornisa, care inconjoara monumentul. Nu se cunoaste forma originara a ferestrelor deoarece acestea au fost in timp micsorate, fapt dovedit de executia lor neingrijita si de umplutura din jur.
Biserica "Sf. Arhangheli" din Buciulesti (comuna Podoleni) nu mai este de fapt decat o ruina ce inca mai strajuieste, solitara, vechea albie a Bistritei. A fost inaltata de marele logofat Stefan Dumitrascu in 1630 si imbina caracteristici planimetrice proprii secolului XVII-lea cu o decoratie exterioara inspirata din arhitectura veacurilor anterioare, pe fondul unor evidente inrauriri muntenesti.
Biserica \"Inaltarea Domnului\" din Bozienii de Sus (comuna Dulcesti) poate fi datata in timpul domniei lui Vasile Lupu care a ctitorit-o.
Edificiul are planul triconc, cu absida altarului de forma pentagonala iar sanurile laterale cu numai trei fatete. Nu are turla pe naos, ci doar o clopotnita pe sud, deasupra intrarii. Boltile sunt simple, de forma unor calote sferice, naosul fiind separat de pronaos printr-un singur arc sprijinit lateral pe doi pilastri. Ferestrele au chenar simplu de piatra si in cazul celor de la naos, axa lor e deplasata mai spre vest de axa transversala a boltii.
La aproximativ 16 km de Piatra Neamt, unde se afla comuna Bodesti, un drum secundar (DJ 156 G) se abate spre est si duce pana la apa Cracaului, pe malul careia se insira satul Bodestii de Jos. In partea de sud a acestui sat se inalta Biserica \"Sf. Voievozi\", datata de episcopul Melchisedec Stefanescu pe la 1650.