Traditia locala atribuie biserica lui Stefan cel Mare, care ar fi zidit-o la numai doi ani dupa urcarea sa pe tronul Moldovei (1459), in locul unui vechi schit inchinat Sfantului Munte la 1402. Este posibil ca in aceste locuri sa fi vietuit o obste isihasta, intr-o perioada ce precede constructia actualei biserici, dar monumentul actual nu poate fi in nici un caz atribuit epocii lui Stefan cel Mare
Biserica \"Sf. Ioan Botezatorul\" din Budesti (comuna Faurei) prezinta caracteristici arhitecturale specifice secolului al XVII-lea, avand plan cruciform si sistem de boltire tipic moldovenesc. Peretele despartitor dintre naos si pronaos a fost indepartat, fiind inlocuit printr-un arc masiv ce se sprijina pe peretii laterali. Usa de la intrare pastreaza vechiul chenar de piatra cu baghete incrucisate, iar pisania aflata deasupra indica anul, ctitorii si imprejurarile zidirii.
Trecand prin Roman pe la 1641, calatorul strain Petru Bogdan Baksic consemna ca ... in acest oras mai sunt inca sapte biserici ale romanilor sau moldovenilor, unele de zid si altele de lemn. Ceva mai tarziu, in 1656, Paul din Alep, care l-a insotit in Moldova pe Patriarhul Macarie al Antiohiei, nu mai mentioneaza o cifra exacta a bisericilor romanesti, dar nu poate sa nu observe ca ... la Roman se afla mai multe biserici de piatra.
Fosta capela in incinta curtii boieresti a lui Darie Darmanescu, ea evoca in modul cel mai sugestiv - prin caracteristicile sale constructive - acea perioada in care se defineste la limitele cele mai evoluate conceptul de mosie autarhica in acceptia sa economico-sociala dar si spirituala.
Prin tradiţie, acest monument este identificat cu vechiul schit Poienile, ctitorie a Mitropolitului Gheorghe Movila, fratele lui Ieremia Movila si stramutat aici din valea Hangului pe la inceputul secolului al XVIII-lea sau, dupa alte surse, la 1741.
Vechea biserica de lemn a fost inlocuita cu actuala biserica de zid intre anii 1747-1769. Edificiul are plan cruciform, cu absida altarului semicirculara dar cu cele doua abside laterale de forma dreptunghiulara. Ornamentatia fatadelor este asigurata de un brau median de profile liniare, o \"draperie\" de butoni si terminatii denticulare si un alt profil denticular sub cornisa.
Biserica \"Sf. Dumitru\" din Sarata (com. Dobreni) este o biserica construita din barne de stejar, pe temelie de piatra, sub coasta rasariteana a muntelui Balaurul, si dateaza din secolul al XVIII-lea (1752). Aceasta constituie unul dintre rarele exemplare ale genului, fiind impodobita la exterior cu un brau dantelat, sculptat cu migala in jurul bisericii.
Biserica \"Cuvioasa Parascheva\" din Secuieni (comuna Secuieni), zidita de postelnicul N. Varnav si sotia sa in anul 1762, are plan naviform, cu doua perechi de abside laterale, separate de pilastri angajati. In 1866 i s-a adaugat clopotnita si s-a dublat arcul dintre naos si pronaos pentru a o sustine.
O insemnare facuta pe o Evenghelie consemneaza numele lui Constantin Rosetti Balanescu - proprietarul mosiei - in calitate de ctitor. Deoarece acesta a decedat in 1788 iar icoanele din catapeteasmă se stie ca au fost pictate de un \\\"Gheorghe Zugravul\\\" in 1768, putem aprecia ca monumentul a fost zidit pe la jumatatea secolului al XVIII-lea.
Biserica \"Adormirea Maicii Domnului\" din Betesti (comuna Rediu) a fost zidita in anul 1766 de boierul Sandu Crupenschi. Un secol mai tarziu, Manolache Crupenschi a restaurat-o si a inzestrat-o, dar cutremurele din 1940 si 1977 au adus-o intr-un inaintat stadiu de degradare, impunandu-se in prezent urgente lucrari de reparatii si consolidare.
