Traditia locala atribuie biserica lui Stefan cel Mare, care ar fi zidit-o la numai doi ani dupa urcarea sa pe tronul Moldovei (1459), in locul unui vechi schit inchinat Sfantului Munte la 1402. Este posibil ca in aceste locuri sa fi vietuit o obste isihasta, intr-o perioada ce precede constructia actualei biserici, dar monumentul actual nu poate fi in nici un caz atribuit epocii lui Stefan cel Mare
Fostul conac este o constructie cu etaj, ridicata in jurul anului 1840 in locul alteia mai vechi. Un pavilion vertical, asezat spre sud, imparte fatada in doua parti inegale. La etaj, pavilionul are geamlac, deasupra caruia se deschide triunghiul unui fronton antic; la parter, un portic cu stalpi si deschideri in arcada acopera intrarea. Intreaga fatada si in special partea din stanga intrarii este ornata cu pilastri si campuri incizate care imita piatra de talie.
In partea de nord a Bisericii \"Trei Ierarhi\" si in imediata sa vecinatate se inalta constructia masiva a Conacului de la Carligi, proprietatea lui Dimitrie Sturza pana la 1821, iar dupa aceasta data, trecut in posesia familiei Ruset.
Edificiul - ridicat probabil in a doua jumatate a secolului al XVII-lea sau la inceputul veacului urmator - este de mai mici dimensiuni si s-a pastrat intr-o buna stare de conservare, servind ca loc de popas pentru calatorii aflati in drum spre Iasi, spre Suceava sau spre Targul Pietrei.
Privit din exterior, hanul pare o construcþie banalã, cu un balcon închis ºi o tindã joasã unde se aflã intrarea în beci. Abia interioarele, prin masivitatea ºi dispunerea lor, trãdeazã rostul ºi frumuseþea acestei construcþii.
