Manastirea a fost ctitorita intre anii 1760-1762 de Sinesie Jivanovici, folosita ca resedinta episcopala de vara.
Pana in 1955 a fost biserica de parohie pentru credinciosii din cartierul Gai; din acest an devine manastire.
Biserica este monument de arhitectura, stil baroc, si face corp comun cu o cladire care seamana cu un conac.
In 1988 a fost adusa aici o bisericuta de lemn din Salistea de pe Mures.
Manastirea are o frumoasa gospodarie anexa, in special un mic sector zootehnic
Prima atestare dateaza din 1177 ca o continuare a vechii manastiri de pe Cenad(pe Mures) din jurul anului 1000.
Dupa cum se zice a fost zidita in urma descoperirii icoanei Maicii Domnului de catre un taur care a scurmat cu coarnele in locul unde s-ar fi aflat icoana (Deasupra usii in interior se afla coarnele acestui taur)
In secolul al XII-lea a avut o biserica de lemn care a disparut, in locul ei zidindu-se in secolul al XIV-lea biserica actuala.
Dupa traditie biserica manastirii a fost zidita de ucenicii lui Nicodim ins ecolul al XIV-lea.
Manastirea a fost refacuta in anul 1564 de domnita Zamfira, fiica lui Moise Voievod al Tarii Romanesti. Incendiata de Bukow in anul 1762 a fost restaurata de mai multe ori in veacurile urmatoare.
Schutulo dateaza din secolul al XVIII-lea.
Refacerea asezamantului in zilele noastre a inceput in anul 1987. Biserica a fost reparata si pictata in interior si exterior.
A fost terminata in 1731. Initial cladirea a avut numai un singur nivel nivel, supraetajarea avand loc dupa 1788, fiind insa terminata inainte de 1819.
Constructia manastirii este sobra, are trei aripi care impreuna cu zidul vestic al bisericii inchid curtea anterioara. Fatada principala dinspre strada este impartita in opt axe verticale si e foarte simpla, fara elemente decorative. Dupa 1819 cladirea devine scoala militara, iar mai tarziiu (probabil intre 1850-1859) spital militar
Initial Manastirea paulinilor a fost construita in anii 1760, probabil sub concudecerea lui Vepi Mate. Cladirea in stil baroc, initial cu un sigur etaj, a fost supraetajata la inceputul secolului al XIXlea. Fatada manastirii este accentuata de un rezalit central, avand initial un acoperis tip mansarda. In prezent, o parte din cladire adaposteste Colegiul National Mihai Eminescu
Traditia orala spune ca aici cu secole in urma a fost u asezamant monahal pentru calugari. Exista chiar o cruce mare din piatra cu inscriptii chirilice, la 15m de altarul actualei biserici. Batranii satului spun ca pe vremuri, luau apa din "fantana calugarilor", iar la 500m sud-est de manastire este un deal numit "la calugari" unde acum este un cimitir si o mica biserica.
Prima constructie dateaza din 1678, ctitorita de logofatul Ioan Hamza si de fii sai, la hotarul Vartopului. Nu se stie cat a durat biserica lui Ioan Hamza, dar in 1799 Arhimandriatul Metodie construieste un alt lacas tot din lemn, acoperit cu sindrila si care dateaza pana in 1853. In 1853 Ieromonahul Lavrentie construieste un nou lacas. Biserica detinea o suprafata de cateva sute de ha padure, teren arabil si doua corpuei de casa in Craiova. Ieromonahul vinde casele si confectioneaza caramizi pentru constructia constructia noii biserici, care a fost terminata la 20 iulie 1853
La inceput a fost o biserica din lemn a boierilor Craiovesti, construita in jurul anilor 1520. Actuala biserica ridicata de domnitorul Matei Basarab, din zid gros de caramida, s-a inceput in 1632 si s-a terminat la 26 aug 1633.
