Schitul se afla in vecinatatea Manastirii Bistrita si nu poate fi despartit nicidecum de frumoasa ctitorie a Craiovestilor. Fiind situat peste rau, el poate fi vazut foarte bine din partea ce duce la pestera Sfantului Grigorie Decapolitul. Dupa turla octogonala si pridvorul deschis, bisericuta pare a fi din epoca brancoveneasca. Intr-adevar, a fost zidita in 1712, dar ea nu este ctitorita de domnitorul Constantin Brancoveanu, ci de calugarii bistriteni care il aveau in frunte pe egumenul Stefan. Acestia au inchinat-o Sfantului Grigorie Decapolitul.
Denumirea schitului vine de la niste pasari care traiesc prin partile locului. Numele schitului apare in documente din anii 1478, 1531, 1578, 1607, 1608, 1620 si 1665, insa actualul asezamant este ctitoria episcopului Serafim al Ramnicului, datand din anul 1668.
Biserica a fost pictata in 1672, an in care a avut loc si sfintirea.
Printre vechile biserici care impodobesc astazi municipiul Piatra-Neamt, alcatuind un nepretuit patrimoniu de creatie si suflet romanesc, se numara, fara indoiala, si Schitul Doamna, ale cărui ziduri imaculate strajuiesc un mic platou din dreapta Bistritei, sub poalele impadurite ale Cernegurei, in aceeasi zona pitoreasaca pe care localnicii o definesc prin denumirea \"Peste Vale\".
In imediata vecinatate a Casei memoriale \"Mihail Sadoveanu\" se inalta silueta de chivot urias a Schitului Vovidenia, descendent direct al unei vechi vetre monahale, pastrata in traditie sub numele de Schitul Slatioru, care a luat fiinta in secolul al XVII-lea
La apus de Schitul Vovidenia, peste Dealul Brailencei, intr-o poiana de rara frumusete, ne intampina Schitul Pocrov (hramul \"Acoperamantul Maicii Domnului\", sarbatorit la 1 octombrie), ctitorie din 1714 a lui Pahomie, fost calugar la Manastirea Neamt si episcop al Romanului intre 1707 si 1714
De la Manastirea Horaita spre nord-vest, mai in adancul
padurii, se mai pastreaza si bisericuta de zid cu hramul \"Buna Vestire\" (sarbatorit la 25 martie) a Schitului Horaicioara, ctitorita tot de arhimandritul Iermoghen Buhus la jumatatea secolului al XIX-lea, pe locul unei alte biserici mai vechi ce se risipise in decursul vremii.
La 8 km. de Borlesti, pe valea paraului Nechit, intr-un cadru natural de un pitoresc deosebit, se ridica asemenea unui chivot urias, Biserica Schitului Nechit, veche asezare monahala, ale carei obarsii patrund, conform traditiei, pana in trecutul indepartat al secolului al XIV-lea.
Traditia aminteste de un anume Nichita Sihastrul, primul care s-ar fi nevoit rugandu-se lui Dumnezeu pe aceste plaiuri, lasand apoi numele sau paraului, vaii si muntelui care strajuiau locul sau de inchinaciune. In jurul monahului Nichita s-au adunat si alti rugatori intru singuratate, care au ridicat, dupa obiceiul vremii, bisericuta de lemn cu hramul \"Sf. Nicolae\", punand astfel bazele unei asezari isihaste ce se va face apoi cunoscuta sub numele de \"Sihastria lui Nichita\" sau \"Schitul Nechit\".
Biserica de lemn a fost construita in secolul al XVII-lea de obstea sateasca din Maioresti jud Maramures, impodobita cu pictura naiva, tempera pe lemn de zigravi din sat
In anul 1934 regele Carol al II-lea a adus aceasta biserica la Sf Ana din Bucegi. Patriarhul Justinian a mutat-o la Techerghil in anul 1951, in incinta casei de odihna a preotilor si angajatilor Patriarhiei.
Constructia bisericii din satul Stejarul a inceput in anul 1934 si s-a terminat in anul 1943, sub indrumarea Pr. Cancea Mocanu, avand contributia enoriasilor din satul Stejarul si a Prefecturii judeþului Constanta.
Intr-un act de donatie din 1745 se arata ca aici era un schit de calugari, avand o biserica de lemn
Zidirea actualei biserici a inceput in anul 1824, ctitorita de postelnicul Constantin Potlogea, ca biserica de mir pentru satul Bajenari, unde se refugiasera locuitorii din imprejururi dupa 1821, din cauza navalirii turcilor
