In secolul al XIX-lea romanii ortodocsi din Cetate nu aveau o biserica si o parohie proprie. Protopul Bartholomeu Baiulescu a obtinut dreptul de a ridica intr-o curte din zona Targului graului (Piata Sfatului) o biserica parohiala.
(Muresanilor)
Biserica Romano-Catolica poarta hramul Sfintilor Arhangheli Mihail, Gabriel si Rafael. Edificiul de cult de astazi este ridicat in stil baroc de catre arhitectul Iosif Carol Lamasch intre anii 1776-1782
Biserica Sfantul Ioan este o cladire in stil gotic care a suferit transformari in perioada umanista si baroca (sec. XVI-XVIII). In forma actuala biserica dateaza din anul 1711, ceea ce explica utilizarea preponderenta a stilului baroc. Biserica apartine calugarilor ordinului franciscan care au fost persecutati si alungati din oras in 1925 de catre sasii trecuti la luteranism.
Biserica din Sinpetru dateaza din secolul al XIII-lea, ea a fost construita ca o basilica cu trei nave, care in 1794 a fost in intregim demolata. Urmele picturii de pe zidul de incinta dateaza din secolul al XIII-lea probabil in anul 1240 cand ordinul Cistercian a dedvenit patronul Bisericii din Sanpetru
Biserica Domneasca "Sf. Ioan Botezatorul" a fost zidita in anii 1497-1498, dupa cum rezulta din pisania din stanga usii de la intrare.
Constructia masoara 25,90 m in lungime, 8,10 m in latime in dreptul pronaosului, avand o inaltime de 11,30 m (pana la streasina), fiind cel mai valoros edificiu al Ansamblului arhitectural din epoca lui Stefan cel Mare.
Biserica din Valeni (comuna Botesti) a fost ridicata in anul 1519 de catre postelnicul Cozma Sarpe, in stilul monumentelor religioase din vremea lui Stefan cel Mare.
Planul este asemanator cu cel al bisericii "Sf. Ioan" din Piatra-Neamt, in forma de nava, fara sanuri laterale dar cu pridvor la sud-vest. Acoperisul simplu, fara turle si fara clopotnita este rotunjit deasupra absidei altarului. Usa de la intrare pastreaza portalul gotic, ogival, cu toruri si cavete imbinate in unghi frant, iar sistemul de boltire este specific moldovenesc. Peretele dintre naos si pronaos a fost redus la forma unui arc masiv, de care s-a fixat partea superioara a vechii tample, remarcabila prin stilul renascentist in care a fost realizata, dar care a fost inlocuita, aflandu-se intr-o proasta stare de conservare.
Biserica "Duminica Tuturor Sfintilor" din Miron Costin (comuna Trifesti) este situata la 8 km vest de Roman (DJ 157), pe valea paraului Romanesti (Ghirva) si construita din piatra si caramida pe locul unei biserici mai vechi, in anul 1520. Are forma de nava cu sanurile laterale scobite in grosimea zidurilor, iar in absida altarului s-au deschis doua ferestre, caracteristica frecventa in cazul monumentelor din secolul al XVII-lea.
Biserica este in forma de cruce, cladita din piatra, cu randuri de caramida, avand turn dreptunghiular. Aspectul exterior al bisericii nu aminteste cu nimic forma arhitectonica a bisericilor din acea vreme, din Tara Moldovei. Interiorul nu pastreaza despartirea pronaosului de naos, prin pereti de zid, ci numai forma obisnuita, trasa in lungime tripla, din fata altarului, lipsind sistemul de boltire cu arcade sprijinite pe capiteluri.
In evul mediu, activitatea economica a Romanului a fost strans legata si de existenta unei numeroase comunitati armene, ce si-a adus o importanta contributie la stimularea comertului si a productiei mestesugaresti sau la facilitarea operatiunilor financiare. In acest sens, Nicolae Iorga conchidea ca, in anul 1609, la Roman vietuiau mai mult de 500 de familii armene, cifra deloc neglijabila daca avem in vedere dimensiunile targului si numarul locuitorilor sai la acel inceput de veac XVII.
Si cum era firesc, comunitatea armeana din Roman s-a straduit sa-si asigure un lacas propriu de cult, preocupare ce s-ar fi manifestat inca din secolul al XVI-lea, daca acordam credit traditiei prin intermediul careia ne-a parvenit informatia cumpararii de la sasi a unei bisericute de lemn in anul 1355.
Biserica este in forma de nava cu absidele laterale inglobate in zidarie si marcate la exterior prin rezalite dreptunghiulare. Soclul din piatra este limitat de un brau din caramida în dinti de fierastrau, care, pe latura de nord, a fost distrus si acoperit cu tencuiala. De pe aceeasi latura au disparut si cele doua siruri de ocnite amplasate sub cornisa, care inconjoara monumentul. Nu se cunoaste forma originara a ferestrelor deoarece acestea au fost in timp micsorate, fapt dovedit de executia lor neingrijita si de umplutura din jur.
