Biserica mare cu hramul "Sfanta Treime", armonios proportionata, cu ornamentatie bogata, a fost construita de mesteri din Moravia, dupa modelul bisericii sarbesti din Crusevat, din piatra alba tare, intre 1387-1391, ctitor fiind domnitorul Mircea cel Batran. Conceputa dupa planul trilobat, ea surprinde prin precizia si perfectiunea realizarii artistice. A fost sfintita la 18 mai 1388. Partea superioara a chenarelor de la ferestre, rozetele de deasupra lor si pictura din pronaos dateaza din timpul lui Mircea cel Batran. Pictura a fost renovata in 1517, in vremea lui Neagoe Basarab, cand s-a facut si fantana care ii poarta numele, dupa cum se vede intr-un fragment de inscriptie; intre anii 1706-1707 i-a fost adaugat pridvorul, s-a refacut pictura din incinta si s-au adaugat cerdacurile, chiliile si s-a reconstruit havuzul cu apa (baptisteriul din fata bisericii). Toate acestea s-au facut de catre paharnicul Serban Cantacuzino. Pictura originara se pastreaza in naos, unde pe peretele de vest sunt pictati Mircea si fiul sau Mihail in costume de cavaleri, iar in stanga se afla portretul lui Serban Cantacuzino.
Biserica veche ce se afla imediat la intrare, a fost ridicata in anul 1676, pe locul alteia din lemn, ctitoria fostului episcop de Ramnic, Varlaam, mitropolitul Tarii Romanesti, stins din viata in anul 1702. Asezamantul a fost o copie a manastirii Cozia-Veche, fiind refacut de Gherasim Timus (1894-1911), insa biserica veche a fost mistuita de flacari in 1932, scapand din calea incendiului doar casa lui Gherasim Timus si chiliile din vale. Intregul ansamblu a fost refacut in anul 1933. Aceasta bisericuta, mai mica are hramul "Intrarea in Biserica a Maicii Domnului". In jurul ei se pastreaza numeroase chilii sapate in piatra, iar in incinta se afla doua pesteri unde pustnicii se izolau de lume.
In 1747, Gheorghe Clucerul, impreuna cu alti boieri din Pitesti, zidesc aici o biserica ce a fost pustiita in 1788 de navalitorii turci, care au incendiat biserica iar pe calugarii iau omorat.
Intre anii 1803-1806 este reconstruit schitul Nucet-Stanisoara de catre monahii Sava si Teodosie, veniti de la Athos, sprijiniti de episcopul Iosif I al Argesului, dar incendiul din 1850 va distruge intregul asezamant.
Actuala biserica din piatra a fost construita intre anii 1903-1908, sub ctitoria episcopului Gherasim Timus, staret fiind Nicodim Manu. In anul 1937 se construieste biserica paraclis. Au participat la punerea pietrei de temelie sase arhierei membrii ai Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane. La aceea vreme in incinta manastirii se gasea o casa de odihna cu 100 de paturi.
Intregul asezamant monahal se afla intr-un cadru natural linistit, inconjurat de frumuseti naturale ispititoare. Monahii duc o viata foarte austera, slujbele se tin noaptea, iar hrana este fara carne.
Este un schit de calugari, cu hramul "Nasterea Maicii Domnului" si se afla amplasat pe o insula a lacului de acumulare al hidrocentralei Calimanesti de pe raul Olt, fiind legat de statiunea balneo-climaterica Calimanesti-Caciulata printr-un pod, la o distanta de 5 km de la halta C.F.R. Calimanesti-Jiblea.
Biserica este rezidita pe locul unei biserici mai vechi din secolul al XIV-lea sau inceputul secolului al XV-lea , intre anii 1520-1521, fiind ctitorita de Neagoe Basarab si sotia sa, doamna Despina.
Indicatii terapeutice:
Afectiuni ale tubului digestiv (gastrite cronice, colite cronice); afectiuni hepatobiliare (diskinezii biliare, colecistite cronice, tulburari post operatorii ale ficatului; hepatite cronice, pancreatite cronice); afectiuni renale si ale cailor urinare; afectiuni metabolice si de nutritie (diabet zaharat, obezitate); afectiuni reumatismale inflamatorii (artroze); afectiuni neurologice periferice; afectiuni respiratorii (astm alergic, bronsite, traheobronsite cronice); afectiuni asociate (ginecologice, dermatologice, cardiovasculare, astenie, boli profesionale).
