Asezarea romaneasca Feleac este pomenita inca din veacul al XIV-lea, ca posesiune a orasului Cluj bucuradu-se de privilegii speciale pentru vrednicia locuitorilor "numai romanii care... aveau sarcina de a pazi codrul, in mijlocul caruia se asezasera", adica ii ocroteau pe drumeti, strajuiau drumurile si ii starpeau pe raufacatori si pe talhari.