Turnul numit ''TURNUL PORTII'', este cunoscut de la inceputul secolului al XVIII lea sub denumirea de TURNUL CU CEAS. .La 1604 turnul a fost dotat cu orologiu al carui mecanism era din lemn,iar in 1648 ceasornicarii sighisoreni,in frunte cu Jhonn Krischel,au inlocuit vechiul mecanism de lemn cu unul din metal.. De atunci limbile ceasului indica si minutele. Sistemul de semnalizare sonora,care anunta si astazi scurgerea orelor,a fost si el perfectionat, batand si sferturile de ora.
Prima cetate-mentionata la 1280-a fost ridicata pe platoul superior,servind ca loc de refugiu pentru locuitorii unei asezari de la poalele dealului. In secolul al XIV lea s-au stabilit pe platoul inferior un numar mare de mestesugari care la 1376 erau organizati in bresle. Prosperitatea economica a mestesugarilor si negustorilor sighisoreni se vadeste si in mariile resurse financiare ce se presupun a fi fost necesare pentru a ridica un puternic sistem defensiv,inaltat in a doua jumatate a secolului al XIV lea si al XV lea,impunand Sighisoara ca pe una dintre cele mai greu cuceribile cetatii ale vremii din Transilvania.
construita in 1894, dupa demolarea manastirii maicilor franciscane, se afla in partea de N-E a cetatii, langa zidul de incinta. Construita in stil eclectic de arhitectul sighisorean Letz, biserica a suferit reparatii interioare dupa incendiul din 22 martie 1983. Orga actuala este cumparata de la o biserica saseasca din imprejurimi si este construita de Karl Einschenk din 1908.
situata la intrarea in oras dinspre Targu-Mures, cu hramul Intrarea Maicii Domnului in Biserica este primul lacas crestin romanesc din piatra din zona. Construita in 1788-1797 pe locul unei biserici din lemn in timpul preotului Stefan Balas din Sacele-Brasov, este un monument neocleclasic adaptat exigentelor de cult ortodox. Se mai pastreaza de atunci: clopotul, un antimis(val liturgic) si un potir de aur. Pictura murala din interior este opera artistului Veniamin Precup 1983-1984. Iconostasul vechi pictat de Ioan Pop din Brasov a fost daruit Manastirii din Jacul Romanesc, cel actual dateaza din 1997 si este sculptat in lemn de catre artistul Hutanu din Bacau.
aflata pe malul nordic al Tarnavei Mari, cu hramul Sfanta treime este construita intre anii 1934-1937, in timpul primarului Aurel Mosora de catre arhitectul Dumitru Petrescu Gopes. Pictura interioara se datoreaza pictorului A.Demian.
Vechea casa de patrician,este numita astfel datorita usilor ogivale si ferestrelor duble,incheiate in arc trilobat.Isi datoreaza aspectul exterior "modernizarii" efectuate in secolul trecut in spiritul neogoticului.In secolul al XVII-lea a apartinut primarului cetatii,Stefan Mann.
este una din cele mai vechi cladiri din cetate, se afla in stanga micii piete a Turnului cu Ceas. Cladirea are un aer de simplitate si a fost in trecut locuinta oficiala, apartinand primarului sau judelui regal al cetatii. Aici s-a stabilit intre anii 1431-1435 Vlad Dracul, fiul lui Mircea cel Batran.In acea perioada a fost infiintata (probabil in pivnitele casei) o �hereghie de bani�(monetarie). La etaj a fost instalat Muzeul armelor, care a fost ulterior mutat. Acum cladirea este restaurant.
denumita astfel dupa capul de cerb fixat pe coltul cladirii, este o constructie specifica renasterii transilvane, datand probabil din secolul al XVIII-lea. Notabile sunt si formele ei robuste si echilibrate, boltirile parterului, ancadramentele de piatra cu tencuieli si micul burduf cu fereastra orientat spre piata.Restaurarea actuala a casei a inceput din anul 1988, nefinalizata, a fost apoi preluata in anul 1997 de asociatia Restauro Messerschmitt care a finalizat lucrarile in anul 2001.
Pe strada Cuza Voda, numarul 10, si-a gasit adapost dupa primul razboi mondial scriitorul si publicistul N.D.Cocea, luptator neobosit pentru idealurile de libertate si progres ale poporului. A reusit sa activeze organismele locale ale proletariatului si sa tina consfatuiri restranse, in care isi expunea comentariile asupra evenimentelor politice
Ilarie Chendi a locuit in 1890 pe strada N.Balcescu la numarul3. A fost unul din colaboratorii activi a revistei �Semanatorul�, ce aparea la Bucuresti. Criticul judicios si incisiv a terminat liceul german din Sighisoara si localnicii l-au imortalizat printr-un bust si o placa comemorativa asezata pe casa in care a locuit.
