Cronica ritmata de la manastirea Prislop, judetul Hunedoara, arata ca Sf Nicodim de la Tismana s-a asezat intr-o pestera pe Valea Jiului localizata de traditie, la Surduc, langa manastirea Lainici. Drept urmare, originea acestui loc de rugaciuni ar fi un schit de lemn ridicat in acea perioada.
Marea prigoana declansata impotriva ortodoxiei romanesti in toata Transilvania, intre 1750-1765, de catre Maria Tereza, imparateasa Imperiului Austro-Ungar, a dus la distrugerea de catre generalul Bukow a peste trei sute de asezamante bisericesti, dintre care o suta cincizeci de manastiri, printre aceastea si manastirea Lainici.
In 1784 schimnicul Atanasie este trimis de la Tismana pentru a reinvia manastirea Lainici.
In lucrarea Gorjul istoric si pitoresc, cercetatorul meleagurilor gorjene, Alexandru Stefulescu, arata ca in gura defileului Jiu se vad ruinele manastirii Visina inaltata in piatra de Mircea cel Batran.
Nu s-a pastrat pana astazi nici o urma a chiliilor, ci doar ruinele bisericii. De altfel jiul a ros malul, distrugand eventualele ruine de pe latura estica. Luptele din Valea jiului dintre turci si austro-ungari de la inceputul secolului al XVIII-lea ruineaza manastirea Visina.
La sfarsitul anului 1994, Arhiepiscopia Craiovei, a reanfiintat manastirea Visina. Luptandu-se cu multe greutati, parintele Staret Melchisedec a reusit sa cumpere terenul pentru constructia manastirii, a montat un pod pietonal peste raul Jiu, a ridicat corpul chiliilor si noua biserica a manastirii
