Biserica Adormirii Maicii Domnului
Monument istoric si de arhitectura religioasa. A fost construita in sec. XVII
Monument istoric si de arhitectura religioasa. A fost construita in sec. XVII
Monument de arhitectura populara religioasa. Construita in sec. XIX, monumentul este apreciat de Nicolae Iorga drept o constructie rara.
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Întemeiata in anul 1431, a fost renovata in 1725 si 1753. În biserica se pastreaza pietre funerare din sec. XVI, intre care piatra de mormant a stolnicului Neagoe, datand din anul 1504. A apartinut fostei manastiri Cascioarele.
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Ctitorie din 1521 a marelui vornic Draghici Vintilescu, a suferit adaugiri in sec. XVII-XIX, astfel incat edificiul initial a devenit altarul noului monument. Biserica a apartinut fostei manastiri Strambul.
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica, construita in anul 1644, este ctitorie a doamnei Elena (sotia lui Matei Basarab si sora lui Udriste Nasturel). A fost renovata in anul 1833 de catre printul sarb Milos Obrenovic.
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Construita in anul 1723, din initiativa lui Gavriil Druganescu, biserica a fost restaurata de arhitectul G. M. Cantacuzino in 1939-1942.
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica din zid, ctitorie din 1668-1669 a Ilincai Cantacuzino (sotia lui Constantin Cantacuzino). Ele unul din putinele monumente medievale din Campia Romana care isi pastreaza arhitectura originala.
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica din zid a carei constructie a inceput in anul 1679 (comisul Stoian Florescu) si terminata in 1715 de catre Voichita Florescu.
Monument istoric si de arhitectura religioasa. A fost construita in anul 1714
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Construita in anii 1688-1689 prin stradania marelui vistier Cristea Lopescu, pastreaza picturi murale interioare originare, atribuite lui Parvu Mutu, intre care se remarca un tablou votiv cu figura domnitorului Constantin Brancoveanu.