Obiective turistice din Sibiu

Turnul Croitorilor

Turn

Turnul Croitorilor, situat pe latura sudică a incintei, este tot un turn de flancare deosebindu-se de cel al Funarilor prin forma mai alungita a gurilor de aruncare si prin lipsa ferestrelor de tragere de deasupra acestora.

Turnul a fost incorporat, partial, in edificiul primariei vechi, reconstruit dupa 1583 cu fonduri cedate orasului de catre principele Stefan Bathory.

Trei dintre incaperile sale au fost folosite, in cursul evului mediu, drept inchisoare.

Turnul Mariei

Turn

Turnul Mariei se detaseaza de celelalte turnuri prin silueta eleganta si prin crenelurile sale.

Constructia este simpla, avand un parter ridicat peste o pivnita.

Incaperea, pe care o consideram astazi ca fiind parter, este boltita semicilindric si are interiorul acoperit cu fresce databile la inceputul sec. al XVI-lea.

Se considera ca incaperea a servit drept capela pentru slujbele celor morti in timpul epidemiilor.
Si in incaperea de la primul etaj au existat picturi, un fragment al "Rastignirii pe cruce" fiind inca vizibil.

Turnul Funarilor

Turn

Turnul Funarilor (dupa numele breslei care-l apara) se remarca prin sobrietate, eleganta si proportionalitate. Ultimul nivel al turnului este prevazut cu o serie de guri de aruncare plasate deasupra unor console în relief. Deasupra gurilor de aruncare exista goluri de tragere. in sec. al XIX-lea turnul devine "turn al slaninii" unde comunitatea saseasca isi depozita slanina afumata. In ultimii ani, in turn a fost depozitata arhiva Bis. Ev. "Sf. Margareta".

Turnul Clopotelor

Turn

Turnul Clopotelor este situat pe latura de vest a fortificatiei avand, la data ridicarii sale rolul de turn de poarta.
Este o constructie prismatica cu un acoperis inalt, piramidal. Ultimul etaj este format dintr-o galerie exterioara din lemn, in interiorul careia sunt plasate clopotele bisericii.
Luand in consideratie materialul de constructie precum si pozitia lui fata de zidul de incinta, turnul a fost datat la inceputul sec. al XV-lea.

Biserica Sfantul Nicolae

Biserica

Biserica "Sfantul Nicolae" si casa parohiala au fost construite intre anii 1795 –1797, fiind reparate in anul 1982 si respectiv in 2001. Casa parohiala adaposteste o bogata colectie cuprinzand un total de 432 obiecte religioase: peste 280 de volume de carte, circa 150 de icoane si tablouri, 12 alte obiecte bisericesti.

Muzeul Valea Hartibaciului

Muzeu

Muzeul a fost infiintat de Erhard Andree, care a organizat prima expozitie cu caracter istoric in anul 1959. Pornindu-se de la donatiile de obiecte cu valoare istorica facute de localnicii orasului si de locuitorii de pe Valea Hartibaciului s-a ajuns astazi la colectii de etnografie, istorie, arheologie, stiinta si tehnica, precum si carte. Colectia de carte, in marea ei majoritate este in limba germana si contine 649 carti susceptibile de a face parte din patrimoniul cultural mobil, manuscrise, precum si alte lucrari valoroase. Celelalte colectii prezinta obiecte incepand din paleolitic si neolitic (unelte din piatra, unelte din silex, topoare slefuite, vase de ceramica) si ajungand pana la istoria breslelor (lazi de breasla, semne de vecinatate, drapele de breasla, lazi de calfe), a mobilierului pictat si sculptat, a tesaturilor si confectiilor din in, canepa si lana.

Muzeul Orasului Avrig

Muzeu

Cladirea muzeului are trei camere si o sala de expozitii construita ulterior deschiderii muzeului. In prima incapere este organizata o expozitie dedicata iluministului roman Gheorghe Lazar (1779 - 1823), intemeietorul scolii in limba romana. A doua camera cuprinde exponate de arta populara avrigeneasca, port si obiecte de industrie casnica. A treia incapere adaposteste un interior specific Avrigului. Sala de expoziţii adaposteste obiecte de sticlarie realizate la Avrig de la sfarsitul secolului al XIX-lea pana in zilele noastre.

Barajul Gura Raului

Baraj

Barajul Gura Raului se gaseste la aproximativ 17 km de Sibiu in Muntii Cindrel la o altitudine de 600m in inima Marginimii Sibiului. In spatele barajul, lacul de acumulare este cel care alimenteaza cu apa si energie electrica municipiul Sibiu.

Lacul Balea

Lac

Lacul glaciar Balea este cel mai mare lac glaciar din Romania fiind de asemenea situat intr-o rezervatie stiintifica.

Rezervaţia alpină Bâlea

Rezervatie

Rezervatia alpina Balea cuprinde Lacul Balea si imprejurimile sale care fac parte din muntele cu acelasi nume.