Un zid masiv si inalt de piatra apara ramasitele comunitatii evreiesti, atat de numeroasa, in Sighet, inaintea celui de-al Doilea Razaboi Mondial.
Aici se pot gasi cripte si morminte ale rabinilor care au slujit in oras, a oamenilor de vaza sau a cetatenilor simpli. Toate acestea macinate de timp si vreme.
Sediul Muzeului Maramuresului Sighetul Marmatiei, este adapostit in vechea manastire catolica construita intre anii 1730-1775. Aceasta a servit si ca scoala piarista.
Initial cladirea avea trei laturi iar impreuna cu biserica catolica formau o curte interioara. Corpul din nord al manastirii a fost demolat astfel muzeul actual si cu biserica formeaza in plan un "U".
La 13 decembrie 1860, la propunerea lui Iosif Man (comitele suprem al Maramuresului de la acea data), isi incepe activitatea "Asociatiunea pentru Cultura Poporului Roman din Maramures". La initiativa acestei organizatii incepe constructia, in 1913, a Palatului Cultural ASTRA.
Vila Grodl a fost construita in 1887, de factura eclectica, cu multe elemente structurale realizate din lemn.
Este formata dintr-o cladire centrala retrasa de la strada, de dimensiuni impresionante, iar la strada doua edicule care margineau lotul, din care doar cel din dreapta mai este vizibil astazi.
In spatele ansamblului se intindea o gradina de factura baroca, care acum este ocupata de curtea liceului din apropiere si de un cartier de blocuri.
Astazi cladirea adaposteste Centrul de ingrijire si asistenta a varstnicilor si a persoanelor cu handicap.
Cladirea Muzeului Memorial Sighet (Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei) a fost contstruita in in 1897, functionand ca inchisoare de drept comun pana in 1944, cand a devenit lagar sovietic. Din 1948 a devenit loc de detentie pentru tinerii intelectuali si pentru taranii maramureseni anchetati de Securitate.
In anul 1950 a devenit "Inchisoarea ministrilor", fiind incarcerati aici, intr-o singura noapte, peste 80 de demnitari (fosti ministri, academicieni, economisti, militari, istorici, ziaristi, politicieni), majoritatea lor nejudecati. In lunile care au urmat au fost adusi aici peste 50 de prelati (episcopi si preoti) greco-catolici si romano-catolici, precum si alti demnitari, arestati intre timp.