Boierii din familia Brancoveni construiesc in secolul al XVI-lea ca loc de refugiu ansamblul arhitectural Brancoveni. In 1570, jupanita Celea bunica lui Matei Basarab, construieste aici o bisericuta din lemn, la care slujeau calugarii.
Se afla situata in sudul orasului Slatina si este atestata documentar din secolul al XVI-lea, din vremea lui Neagoe Basarab (1512-1521), dupa cum este mentionat intr-un zapis din 1512. Acest asezamant a fost refacut de catre Mihai Viteazul (1593-1601). Degradarile survenite dupa 1628, determina o noua refacere in timpul lui Matei Basarab, de catre marele dregator Dinicu Buicescu (vel-aga).
Denumirea schitului vine de la niste pasari care traiesc prin partile locului. Numele schitului apare in documente din anii 1478, 1531, 1578, 1607, 1608, 1620 si 1665, insa actualul asezamant este ctitoria episcopului Serafim al Ramnicului, datand din anul 1668.
Biserica a fost pictata in 1672, an in care a avut loc si sfintirea.
Primul locas de cul a fost ridicat de ispravnicul Matei barzeanu, intre anii 1742-1743. Era o biserica mica din lemn cu pereti de nuiele. Strcandu-se biserica din lemn si nuiele in 1805 incepe constructia unei noi biserici din caramida si piatra, care s-a terminat la 29 sep 1809. Intre 1810-1812, biserica a fost pictata.
Este ctitoria familiei Buzescu. inceputa in vremea lui Neagoe Basarab, biserica a fost terminata in anul 1588 cand s-au construit si corpurile de chilii. Biserica este un valoros monument de arhitectura munteneasca din secolul al XVIlea
Incinta este imprejmuita cu un zid de caramida
Casa haiducului, restaurata dupa planurile arhitectului R. Mariani, a devenit "Casa memoriala Iancu Jianu", unul dintre punctele muzeistice de atractie din Caracal. Inaugurarea ei s-a facut la 29 septembrie 1959, iar primul vizitator a fost un stranepot al haiducului din ramura Jienilor de la Falcoi, pe nume Petrescu Stelian. Sunt expuse aici carti cu insemnari marginale, documente, stampe, tablouri, arme si alte obiecte care au apartinut haiducului, astrându-i vie amintirea.
In perioada anilor 1907-1941, Casa Titulescu a servit ca loc de odihna si recreere pentru familia Titulescu. Sediul administrativ al mosiei se afla într-o cladire construita alaturi de catre mama lui N. Titulescu in 1899. Dupa 1940(pâna in 1949) casa Titulescu a fost in administrarea Academiei Romane, care, conform vointei testamentare a lui Nicolae Titulescu, a infiintat intre 1945 si 1949 o biblioteca sateasca si o scoala populara.
In 1949 casa a intrat in posesia mai multor institutii. Astazi, Casa Titulescu este Muzeul Memorial Nicolae Titulescu.
Dupa ce, la sfarsitul secolului al XVII-lea, ruinele Sucidavei au fost sumar schitate de L. Ferdinand de Marsigli, pe parcursul primei jumatati a veacului al XIX-lea ele au facut obiectul unor sapaturi pripite, lipsite de rigoare, intreprinse de banul Mihalcea Ghica si de generalul Nicolae Mavros (rezultatele lor fiind partial consemnate de colonelul Vladimir de Blaremberg); din aceeasi perioada dateaza si insemnarile datorate lui August Treboniu Laurian si inginerului Alexandru Popovici. Ulterior, prin anii 1845 - 1866, vestigiile de la Celei au trezit interesul a doi cercetatori diletanti, maiorul Dimitrie Papazoglu si Cezar Bolliac, iar in anul 1865 au fost studiate de arheologii francezi G. Boissiere si Ch. Baudry, rezultatele sapaturilor celor din urma nefiind, din pacate, valorificate suficient.
Sucidava, fosta capitala a tribului dacic al Sucilor, este situata in vatra ora?ului Corabia (judetul Olt).Au mai fost identificate baile romane (thermae),(secolele V-VI) ?i strazi pavate.Cetatea se remarca prin ,"fantana secreta", o capodopera inginereasca, menita sa aprovizioneze cu apa asezarea în timpul asediilor.
obiectele caracteristice din viata de demult si de azi a locuitorilor olteniObiectele erau cerute in vederea tiparirii lucrarii "Documente si inscriptii din tinutul Oltului" si sustinea ideea infiintarii unui muzeu etnografic pe langa Scoala Normala de Baieti, asezamant in care sa se adune toate obiectele caracteristice din viata de demult si de azi a locuitorilor olteni
