Numele de Pestera Muierilor, asa cum au denumit-o vechii locuitori ai comunei Baia de Fier, provine din faptul ca, in timpuri stravechi, bantuite de razboaie pe cand barbatii plecau la lupta impotriva celor care le incalcau tara, femeile si copii se ascundeau in aceasta pestera, transformata in adapost bine aparat si nedescoperit de catre navalitori
Este o pestera lunga de peste 9000 m avand galeria principala in cea mai mare parte orizontala din care se desprind mai multe culoare laterale in parte colmatate cu aluviuni. De-a lungul galeriei se disting trei sectoare. Primul sector incepe de la fosta resurgenta si pana la Culoarul Stalpului si incepe cu doua culoare laterale mici, mai important fiind cel din dreapta numit \"Culoarul liliecilor\". Galeria, electrificata, continua cu inaltimi de 2-8 m si latimi in jur de 10 m. Sunt frecvente prabusirile, scurgerile din tavan, hornurile; aici se deschid culoare secundare mici, dar destul de impodobite cu calcita.
Intemeiata de cuviosul Nicodim in secolul al XVI-lea, manastirea Tismana are in randul ctitorilor pe Radu I si fii sai Dan I si Mircea cel Batran. A fost sfiintita in 1378.
Manastirea are o bogata colectie muzeala care cuprinde: icoane, obiecte de cult, carti vechi, vesminte si fragmente din pictura din 1766
Dumitru Filisteanu stapanul mosiei in 1615 construieste o biserica din lemn. In 1633 este inlocuita cu actuala biserica, zidita din bolovani de piatra de rau si caramida.
Pisania cioplita in piatra deasupra usii de la intrare in biserica indica ca biserica a fost terminata la 24 sep 1637
Cronica ritmata de la manastirea Prislop, judetul Hunedoara, arata ca Sf Nicodim de la Tismana s-a asezat intr-o pestera pe Valea Jiului localizata de traditie, la Surduc, langa manastirea Lainici. Drept urmare, originea acestui loc de rugaciuni ar fi un schit de lemn ridicat in acea perioada.
Marea prigoana declansata impotriva ortodoxiei romanesti in toata Transilvania, intre 1750-1765, de catre Maria Tereza, imparateasa Imperiului Austro-Ungar, a dus la distrugerea de catre generalul Bukow a peste trei sute de asezamante bisericesti, dintre care o suta cincizeci de manastiri, printre aceastea si manastirea Lainici.
In 1784 schimnicul Atanasie este trimis de la Tismana pentru a reinvia manastirea Lainici.
Schit de calugari
Cercetarile istorice stabilesc vechimea manastirii in jurul anului 1505, dupa cum arata doua inscriptii slavone care, se crede, au apartinut primei biserici; de la aceasta data documentele nu mai amintesc de acest asezamant timp de un secol si jumatate.
In 1645 satul Polovragi devine proprietatea logofatului danciul Piriianu, care ctitoreste si actuala biserica.
In anul 1693 Constantin Brancoveanu o rascumapara, o face metoc al manastirii Hurez si o restaureaza.
In pisania din 1793 se mentioneaza ca acest asezamant a fost zidit in 1597-1599 de catre Stoica, mare logofat
Mult timp a fost biserica de parohie. Schitul a fost reinfiintat in 1923, iar in 1927 Comisia Monumentelor Istorice ii face o restaurare generala
S-a zidit din temelie in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea. Nu se cunoaste data terminarii, dar se poate afirma ca in anul 1769 era gata.
Viata monahala n-a avut continuitate in schit si la inceputul sec al XX-lea nu mai erau monahi si cladiri anexe.
In 1932 incepe restaurarea bisericii in forma actuala.
Biserica a fost zidita in 1865 de Constantin Savoiu, membru in Divanul Ad-Hoc care a votat unirea din 1859. A decedat la Viena si a fost inmormantat in cavoul ce se afla in altarul sfantului lacas. Din cauza ruinarii caselor care se aflau mai jos de manastire, a fost parasita si pentru ca bunurile nu mai erau in siguranta aici s-au impartit in 1962 la manastirea Stramba si biserica Borascu.
S-a redeschis la 21 mai 1977. Obiectele si clopotul in pastrare la biserica din Borascu precum si o parte din cele aflate la manastirea Stramba au fost readuse.
