Manastirea Ciolanu
Manastirea si-a luat numele de la Dealul Ciolannul pe care se afla.
La inceput a fost un schit cu o iserica mica, zidita in 1590. Schitul s-a extins, iar in 1828 eopiscopul Chesarie a zidit biserica mare.
Manastirea si-a luat numele de la Dealul Ciolannul pe care se afla.
La inceput a fost un schit cu o iserica mica, zidita in 1590. Schitul s-a extins, iar in 1828 eopiscopul Chesarie a zidit biserica mare.
Acest asezamant a fost schit de calugari, ctitorit inainte de 1634 de familia de boieri Dragomir din Buzau. Dupa 1784 a devenit schit de maici. Initial au fost doua biserici de lemn, iar in 1844 s-a construit biserica de zid
Ctitorita de Barbu badeanu in anul 1668
Ctitorita in 1707, incendiata de turci in 1821 si refacuta din lemn, in 1828.
Construita in 1940
Hramul Sf Treime, manastire de maici
Muzeul judetean Buzau, functioneaza in cladirea fostului liceu de fete, ridicat in anul 1920 in parcul Cring si are sectii de arheologie, istorie, memorialistica si arta.
In Sectiile de arheologie si istorie se gasesc valoroase piese apartinand aspectului cultural Stoicani-Aldeni, culturii Monteoru, plastica geto-dacica de tip Carlomanesti. Sunt reprezentate vestigiile rupestre din Muntii Buzaului, inventare arheologice din sapaturile efectuate la cetati feudale elemente arhitectonice medievale.
Namolul format de acestea iese la suprafata si, in acele locuri, se usuca in contact cu aerul, formand niste structuri conice asemanatoare unor vulcani. Namolul iesit la suprafata este rece, deoarece vine din straturile de argila. In preajma vulcanilor noroiosi, solul este sulfuros si saraturos, nepropice vegetatiei obisnuite. Totusi, anumite specii de plante special adaptate, cum ar fi Nitraria schoberi si Obione verrucifera gasesc aici un mediu de viata propice
Este un martor de eroziune hidraulica si eolian, aflat la confluenta paraielor Slanic si Jgheab si sub vantul si viscolul, frecvent dinspre N.Eroziuni intr-o acumulare de cenusi vulcanice cenusii de prima faza eruptive) chiar daca vulcanii nu erau in proxima vecinatate; din aceasta acumulare de marna cinerita - astazi calatorul vede o forma conica (neregulata prin eroziunea multidirectionata) care impresioneaza si aminteste de alte forme (comparabile, la alta scara) aflate in zone tropicale (ex.Copa Cabana ).
Acest fenomen este declansat de acumularea de gaze in substratul pamantului care apoi se autoaprind la suprafata cu flacari albastrui care pot atinge mai mult de 1m inaltime.