Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii, Golesti - Arges este al treilea muzeu ca reprezentare si importanta nationala si intâiul dedicat ocupatiilor poporului roman. Ratiunea organizarii acestui muzeu la Golesti deriva din importanta viticulturii si pomiculturii pe teritoriul judetului Arges.
Biserica de lemn a schitului a fost construita de credinciosii din parohia Borsa din Maramures, la sfarsitul secolului al XVII-lea si adusa aici de Patriarhul Justian in 1949
Asezamantul este resedinta patriarhala de odihna, din anul 1929, cand preotimea musceleana a construit o vila, pe care a daruit-o patriarhul Miron Cristea
A devenit schit in 1949
Schitul se afla pe un varf de stanca ce dominca defileul Dimbovitei. Potrivit traditiei, el ar exista din secolele XII-XIV. Biserica rupestra, sapata in stanca, are dimensiuni mici si urme de pictura murala
Manastirea dateaza de la inceputul secolului al XVI-lea, fiind intemeiata de sateni piosi din satul Malu. A ars in mai multe randuri. A fost reparata in 1600, cand devine schit de calugarite, iar in 1610 redevine schit de calugari
In anul 1932 patriarhul Miron Cristea renoveaza asezamantul care, in prezent, se afla in buna stare
Nu se cunosc date exacte despre intemeierea manastirii a carei biserica esta sapata in stanca. Dupa unii istorici, biserica respectiva ar fi fost catacomba crestina din perioada romana. Traditia asociaza inceputurile manastirii cu descoperirea in pestera a icoanei facatoare de minuni a Maicii Domnului, despre care se zice ca ar fi fost pictata de Evanghelistul Luca si ca a fost descoperita in vremea lui Negru Voda
Potrivit datelor din pisanie, dupa traditie, biserica manastirii a fost zidita, dintru inceput, de Radu Negru Voievod in 1215. Apoi a fost rezidita de basarab I, si terminata de Nicolae Alexandru Basarab, toti acesti ctitori fiind inmormantati aici.
In anul 1628, din pricina cutremurului, biserica s-a daramat. Matei basarab o zideste din nou in 1635, pe aceeasi temelie si infiinteaza o obste monahala
Dupa traditie, se spune ca manastirea ar fi luat fiinta in timpul domniei lui Vlad Tepes. Manastirea a fost desfiintata dupa secularizarea averilor manastiresti din vremea lui Alexandru Ioan Cuza.
Pe temelia vechiului lacas s-a zidit actuala biserica in anul 1922, ulterior s-au mai construit o biserica din lemn si un paraclis din caramida. Satenii din Slanic au inzestrat manastirea cu 5ha teren arabil si finete dupa reinfiintare.
Aici a fost biserica episcopala pe care Neagoe Basarab a recladit-o, fiind sfintita cu mare fast in 1517
A suferit mult din cauza cutremurelor si incendiului din 1867, si a fost restaurata de mai multe ori.
In pronais sunt mormintele lui Neagoe Basarab, Despina Doamna, a refilor Carol I, Ferdinand si ale reginelor Elisabeta si Maria
Prima biserica, din lemn, a acestui asezamant a fost construita intre anii 1691-1692, dar nu se mai pastreaza. A doua biserica zidita pe locul celei d e lemn s-a daramat la cutremurul din 1940. A treia niserica, cea actuala, zidita in 1888, a fost distrusa de cutremurul din 1940, dar rezidita intre anii 1941-1955
manastirea are si o biserica bolnita, zidita in anul 1887, cu hramul "Invierea lui Lazar"
Atesta documentar din secolul al XIV-lea. Construita la inceput dine lemn de banul Armega, manastirea a fost refacuta din piatra de Sava Sovarul sau Sufarul, intre anii 1642-1644
Intre anii 1764-`766 a trait aici egumentul Sofronie de la Cioara, sufletul miscarii de eliberare sociala si religioasa a romanilor din Ardeal. Tot aici si-a trait ultimii ani de viata renumitul pictor Pirvu Mutu
