Ctitoria lui Stfan cel Mare din anul 1494
Grav deteriorata in 1692, incendiata de turci in 1711, reparata in intregime in timpul domniei lui Nicolae Mavrocordat(1711-1715), pustiita de tatari in 1740. Episcopul Inochentie reface in intregime biserica lui Stefan cel Mare in 1756 in forma in care se vede azi
Este ctitoria domnitorului Petru Rares, intre anii 1533-1540. Biserica a fost restaurata in anii 1867 di 1853
Vatra de sihastrie din secolul al XIV-lea, cu succesiuni de biserici, dintre care ultima a fost reconstruita in anul 1826 si restaurata intre anii 1925-1928
Biserica manastirii a fost construita in anul 1840 de catre ieromonarhul Ioanichie Conache
Prima biserica a manastirii a fost ctitorita in anul 1801 de catre credinciosii Horduna si Guisca
Cetatea geto-dacica de la Bunesti, jud. Vaslui, punctul \"Dealul Bobului\", este situata la S.E. de satul Bunesti si la o departare de cca. 1 km de acesta. Asezare de tip dava, ea a fost fortificata cu un val de pamant si un sant in fata, datata fiind in perioada sec. IV-II a. Ch.
Diadema de aur
Suprafata ei este de cca. 10-12 ha. Sapaturile sistematice au inceput in 1973, dar existenta ei a fost cunoscuta cu un deceniu inainte, prin descoperirea de fragmente ceramice dacice si a unei monede de argint de tip Husi-Vovriesti.
Au fost dezvelite numeroase locuinte precum si gropi menajere.
Prima atestare documentara a conacului de la Pribesti dateaza din timpul domniei lui Constantin Cantemir, 14 noiembrie 1691, cand marele boier, vistiernicul Iordache Ruset, fiul lui Constantin Cuparul capuchehaia, personalitate de prim rang in viata politica a Moldovei de la sfarsitul secolului al XVII-lea si inceputul secolului al XVIII-lea, a cumparat mosia Pribesti, cu " casa... si pivnita de piatra", de la Axinia, sotia raposatului boier Darie Carabat, fost mare spatar.
Casa Rosetti-Solescu este o cladire reprezentativa pentru arhitectura moldoveneasca si romaneasca, in general, de la inceputul secolului al XIX-lea (cca. 1827), imbinand elemente traditionale cu cele ale stilului neoclasic, predominant in Europa acelor vremuri.
Este construita din caramida, pe fundatie de piatra, avand un plan ordonat de un ax central, cu trei nivele (demisol, parter si etaj), incaperile fiind grupate in jurul unui hol central, din care se accede la toate camerele prin intermediul culoarelor, scara de lemn cu balustrada sculptata.
Biserica domneasca Taierea Capului Sf. Ioan Botezatorul din Vaslui este ctitoria domnitorului Stefan cel Mare, datand din anul 1490, ca paraclis al curtii domnesti. Dupa cum rezulta din inscriptia votiva, aflata pe peretele de apus, biserica a fost zidita in mai putin de cinci luni de zile (27 aprilie-20 septembrie).
Biserica domneasca Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul-Vaslui
De-a lungul vremii, biserica domneasca Sf. Ioan a avut de suferit, mai ales in urma marelui cutremur din 1802, cand turla de pe naos s-a crapat, daramandu-se complet in 1818.
A fost refacuta in anul 1820 de Maria Cantacuzino, sotia marelui logofat Costachi Ghica, proprietarul targului Vaslui in prima jumatate a sec. al XIX-lea.
Ansamblul arhitectural al episcopiei Husilor(sec.XV-XX) este constituit din biserica Sf-tii Apostoli Petru si Pavel, turnul-clopotnita, palatul episcopal, chiliile si zidul de incinta.
Biserica Sf-tii Apostoli Petru si Pavel a fost construita de Stefan cel Mare in anul 1495, in cadrul curtii domnesti, functionand de-a lungul timpului ca manastire si catedrala episcopala (incepand de la sfarsitul secolului al XVII-lea).
Biserica Sf-tii Apostoli Petru si Pavel
Monument valoros la origine, dar reconstruit in sec. XVIII-XIX, mai pastreaza astazi doar urmele temeliilor si pisania din vremea marelui voievod.
Biserica a fost avariata de cutremurul din 1692, incendiata si jefuita in 1711 de tatari si recladita in 1753-1756 de episcopul Inochentie, cu ajutorul domnitorului Matei Ghica.
Daramat de cutremurul din 1802, lacasul a suferit numeroase transformari de la ferestre in sus; in 1863 zona cornisei, in 1945 turlele, adaugiri in 1896 (proscomidia), in 1910 (vesmantaria) si in 1945 (pridvorul cel mare).
Biserica a fost pictata de Gh. Tattarascu, in 1890-1891, repictata in 1945 (D. Hormung, I. Wass si N. Pana) si in 1996.
