Pe ruinele vechii cetati Tomis se ridica astazi orasul Constanta. In urma cercetarilor arheologice, au fost descoperite ruinele a sapte bazilici crestine.
Cea mai impunatoare dintre acestea este bazilica mare, situata in partea de vest a cetatii. Dimensiunile sale erau apreciabile: 48,10 m lungime si 23,45 m latime. Sub altarul ei se afla o cripta pentru pastrarea sfintelor moaste. Se crede ca bazilica mare de la Tomis a indeplinit in perioada secolelor V-VI functia de catedrala a cetatii.
Importanta crestina a acestui centru urban este confirmata si de ruinele celor sase bazilici descoperite pana in momentul de fata aici. Este vorba de cinci bazilici situate intre zidurile cetatii si de a sasea situata in afara lor, in cimitirul asezarii.
Cetatea Callatis era situata in partea de sud a litoralului romanesc al Marii Negre. Pe ruinele ei se ridica astazi orasul Mangalia. In perioada secolului al VI-lea, Callatis-ul a fost si sediul unui ierarh crestin. Pana in momentul de fata, nu se cunoaste decat numele unui singur episcop de Callatis. Este vorba de episcopul Stefan, amintit intr-o inscritie cioplita pe o cruce de calcar descoperita la Mangalia.
Textul fundamental pe care se intemeiaza afirmatiile privind propovaduirea Evangheliei de catre Sf. Ap. Andrei in Scythia ramane, indiscutabil, cel intalnit in \"Istoria bisericeasca\" a lui Eusebiu de Cezareea, cartea a treia I, 1-3: \"Sfintii Apostoli ai Mantuitorului nostru si ucenicii lor s-au imprastiat in toata lumea; lui Toma, dupa Traditie, i-a cazut la sorti Tara partilor, lui Andrei Scythia, lui Ioan Asia, …\".
Acest complex paleocrestin prezinta analogii vizibile cu cel de la Basarabi - Murfatlar , fiind locuit in doua etape, sec. al V-lea - al VIlea si sec. al IX-lea - al X-lea.
In traditia locului se stie ca Sfantul Ioan Casian s-a nevoit aici intr-o pestera care-i poarta numele.
Pe baza elementelor arheologice si a reprezentarilor simbolice, istoricii au stabilit ca pestera a constituit loc de rugaciune pentru comunitati crestine din perioada secolelor al IV-lea si al X-lea.
Manastirea Sfantul Apostol Andrei este considerata primul lacas de cult de pe teritoriul tarii noastre, fiind, in acelasi timp, si poarta de patrundere a crestinismului pe teritoriul Romaniei.
Planurile de constructii apartin renumitului arhitect Ion Mincu (1852-1912), apreciat in mod deosebit si considerat creatorul unui stil inspirat din traditia romaneasca a secolelor XVII si XVIII. Pana in anul 1925 a servit drept biserica parohiala, iar intre anii 1925 – 1950 a fost folosita ca biserica episcopala a fostei episcopii a Tomisului.
La slujba de sfintire a manastirii participa si marele istoric roman Nicolae Iorga. De la darea in folosinta, timp de sapte ani, a functionat ca manastire de maici, dupa care, timp de cateva decenii, aici au vietuit calugari.
Biserica de lemn a fost construita in secolul al XVII-lea de obstea sateasca din Maioresti jud Maramures, impodobita cu pictura naiva, tempera pe lemn de zigravi din sat
In anul 1934 regele Carol al II-lea a adus aceasta biserica la Sf Ana din Bucegi. Patriarhul Justinian a mutat-o la Techerghil in anul 1951, in incinta casei de odihna a preotilor si angajatilor Patriarhiei.
