Este cea mai veche dintre manastirile care functioneaza la ora actuala, atestata documentar la 1270-1271. In timp, manastirea a suferit actiunile de desfiintare a ei, nu mai putin transformarea in "mausoleu de familie" (1803-1934). Din 1935 se reia viata monahala, indeosebi hramul "Schimbarii la Fata" atragand anual foarte numerosi pelerini. Este manastire de calugari.
Este asezata in satul cu acelasi nume din sesul banatean, atestat ca avand o puternica viata religioasa in anul 1767. Biserica de lemn a manastirii adaposteste obiecte de cult valoroase: carti de slujba, icoane si vase liturgice, toate provenind din secolele XVII–XVIII. Manastirea a fost reinfiintata de Consiliul Eparhial în anul 1997 si în prezent se fac eforturi pentru construirea unor clădiri anexe şi a unei noi biserici. Hramul se sarbatoreste la "Inaltarea Sfintei Cruci" – 14 septembrie
Fosta cladire guvernamentala, construita in 1754, denumita Casa Comitatului, are doua etaje si o mansarda, de o deosebita frumusete fiind si cele doua porti de intrare, avind amprenta stilului baroc vienez
Castelul Huniazilor a fost ridicat de regele Carol Robert de Anjou, care in urma vizitei facute in Timisoara, in 1307, a hotarit sa-si stabileasca aici resdinta. Probabil, constructia a fost realizata de catre constructori italieni, terminindu-se in 1315, deoarece in 1316, regele era deja stabilit in noul sau castel, in care a locuit aproape opt ani, ultimul act semnat de el in Timisoara datand din 15 iunie 1323.
Terenul pe care se inalta acest edificiu, a fost mlastinos si in vederea realizarii fundatiei sale, placa de beton, in grosime de citiva metri, a fost turnata avind ca suport 1186 de piloti. Constructia are o lungime de 63 de metri, o latime de 32 de metri, iar turnul principal se inalta la 83, 7 metri, arhitectura sa fiind o combinatie reusita intre stilul bizantin, elemente decorative asemanatoare cu cele ale moscheii Sfinta Sofia din Constantinopole (azi Istambul) si elemente caracteristice bisericilor moldovenesti(Sfintul Gheorghe din Harlau), acoperisurile turnurilor fiind acoperite cu placi ceramice colorate; treptele, soclul edificiului, coloanele pilonii si elementele decorative de la usi si ferestre sint cioplite din piatra naturala provenind de la Banpotoc.
Actuala cladire a teatrului a fost construita intre anii 1872-1875, in stil renascentist. Cladirea a fost distrusa in anul 1880, in urma unui incendiu devastator. In anul 1920 un alt incendiu a distrus teatrul, acesta fiind refacut in 1923
A fost ridicat între anii 1855-1860 pentru a servi drept cladire administrativa. Constructia este impunatoare prin volum si sobrietatea fatadelor realizate într-o maniera inspirata de stilul renasterii italiene timpurii.
Cazinoul Militar este una dintre cele mai importante constructii militare ale orasului Timisoara în secolul XVIII.
Ridicata intre anii 1863-1865 dupa proiectul arhitectului vienez Ignatz Schuhmann, cladirea apartine unui stil eclectic, ce evoca prin aluziile la stilul maur, vechea comunitate a evreilor spanioli.
onstruita intre 1896-1901, in stil neo-roman, de catre timisoreanul Josef Kremer dupa planurile arhitectului Ludwig Ritter von Ybl, tabloul altarului principal fiind opera pictorului Georg Vastagh. Piatra de fundatie a acestei biserici a fost pusa la 4 octombrie 1896 de episcopul Alexander Dessewffy, lucrarile durand cinci ani, astfel ca sfintirea a fost celebrata abia in 13 octombrie 1901.
